SARMALE DE POST
* 1 varză murată • 1 ceaşcă orez
• 3 cepe • 1 pahar bulion roşii gros
* l pahar untdelemn * 1 morcov
* piper, boabe, sare, piper măcinat, paprică, după chef
• 100 g prune uscate (stafide, ciuperci, felii de măr uscate)
• 2 cepe se toacă şi se călesc în ulei
• Se sting cu orez şi apă, se pune sare, piper praf, se lasă să fiarbă
• Varza se spală mult, să-i iasă sarea
• Se pregatesc foile de varză — cam 15-20 bucăţi
• Restul verzei se toacă fideluţă
• Se rade morcovul
Sos:
• Se toacă 1 ceapă, se căleşte în ulei cu boia şi piper boabe
* Când s-a muiat se adaugă bulion
Umplutura:
• Se toacă prunele bucăţi mici
• Dacă a fiert orezul i se adaugă prunele
• Se unge o cratiţă cu ulei
• Se umplu sarmalele
* Se aşază în cratiţă împreună cu varza tocată şi morcovul ras, se toarnă bulion şi apă, se pun la cuptor acoperite, foc potrivit, circa 1 oră
Culmea e că un păhărel de vin, în postul ortodocşilor, nu e chiar un sacrilegiu, deşi, pentru sufletele uşoare, e mult mai „de dulce" decât ouleţul fiert sau feliuţa de „clisa". Dar nu-i treaba mea să comentez dreapta cumpătare ci să vă spun că, la nişte sărmăluţe cu prune sau stafide, foarte curente în Bucovina şi Moldova, ar merge doar un vin uşor şi ştrengar, cât se poate de tânăr, însă de familie bună-, un Aligotc de Bucium sau o Fetească Albă de Dealurile Bujorului, nici prea seci, nici prea invers, cât să cinstească masa, fără s-o (prea) lungească.
Se poate face o paralelă între post şi sacrificiu (jertfa de sânge), ca fenomene rituale specifice momentelor critice, de nesiguranţă, de tensiune. Ele au ca principale elemente mediatoare în contactul cu divinitatea animale sau produse animaliere. Dar, pe când, în sacrificiu, artificiul ritual constă în absorbţia alimentară a fiinţei ce intermediază comunicarea profanului cu sacrul, în post, abstinenţa alimentării (refuzul absorbţiei), prin purificarea pe care o realizează, deţine rolul mediator în dialogul cu forţele divine